Frunza verde de albastru

Nichita Stanescu – Frunza verde de albastru

Si-am zis verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
si-am zis para de un mar,
minciuna de adevar,
si-am zis pasare de peste,
desclestare de ce creste,
si secunda-am zis de ora,
curcubeu de aurora,
am zis os de un schelet,
am zis hot de om întreg,
si privire-am zis de ochi
si ca-i boala ce-i deochi.
Frunza verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
ca am zis doar un cuvânt
despre întregul pamânt,
si de bine-am zis de morti
si de sase-am zis la sorti,
si am zis unu de doi
si zapada de noroi,
si am vrut sa fac cu gura
focul ce-l facea arsura
ca n-am fost trezit, ca dorm
pe un cal cu sa de domn,
alergând pe-un câmp de noapte,
de la unu pân’ la sapte -
de la sapte pân’ la zece
mi-a cazut o viata rece,
de la frunza pân’ la umbra
mi-a cazut o viata dubla
ca pamântul si cu luna,
noaptea când stau împreuna.
Si-am zis verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
pe care ma tin calare
cu capul la cingatoare,
cu calcâiul la spinare
si cu ochiul în potcoave,
si cu inima-n silabe
de ma duc mari, ma duc
ca toamna frunza de nuc,
ori ca iarna frunza alba
de la floarea de zapada…
Frunza verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
potcovit pe luna plina
cu miros de la sulcina,
înhamat pe soare plin
tot cu miros de pelin,
si tinut de gât cu mine
tot în dragoste de tine,
ca mi-a fost crescut pe umar
de din doi în doi un numar,
tot din trei în trei o iarba
si din patru-n patru-o salba,
si din cinci în cinci un pom,
si din sase-n sase-un om.
Frunza verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
vad în fata mov si verde,
coloarea care ma perde,
corcov vad cu veselie,
coloarea ce nu se stie,
mai aud si-un sunet sus
care nu a fost adus
în timpan de oameni vii,
în a fi si a nu fi,
când îmi cade umbra lunga
pe sub ochii grei cu punga.
Si-am zis aripa de pene
ca sa zbor cu ea prin vreme,
si-am zis mar ca sa zic sâmburi,
si-am zis pom ca sa zic scânduri,
si-am zis nord ca sa zic suduri
si dulceata ca sa sudui,
si-am zis inima la piatra
si cântec la tot ce latra,
si potcoava
la octava,
si uscata la jilava,
tot le-am potrivit pe dos
pe un fluieras de os,
din osul de la picior
care-mi cânta cu fior,
si din osul de la mâna
fluierând o saptamâna,
din osul de la arcada
recea lumii acolada
peste doua oase mari
unde stau ochii polari.
Si-am cântat din coasta mea
din vertebra ca o stea,
de-a-ncalecare pe-o sa,
pe o sa de cal maiastru,
foaie verde de albastru.

sursa:versuri si creatii.ro
sursa foto:aagarrabeitia.files.wordpress.com

Transilvania Fest 2010

Transilvania Fest, festival itinerant de cultură şi mâncare
30 iulie – 1 august 2010, Biertan/Sibiu
Program festival

Turda Fest a fost lansat in 2005 pentru a restabili traditia festivalelor pline de culoare, atat de importante pentru viata din Transilvania inainte de anii 1940. Acest festival agrar incurajeaza dezvoltarea agricola durabila, celebrand in acelasi timp caracterul multicultural al Transilvaniei. Festivalul promoveaza de asemenea splendidele peisaje rurale si atractiile turistice din Transilvania. Dupa succesul celor cinci ani de promovare locala, Turda Fest a fost invitat sa isi extinda activitatile in comunitati din toata Transilvania. Pentru a reflecta aceasta extindere, Turda Fest a devenit Transilvania Fest si urmareste sa sustina sectorul agricol si in alte regiuni din Romania.

Turda Fest se afla sub inaltul patronaj al ASR Principesa Margareta a Romaniei si patronajul international al ASR Printul Charles de Wales.
Festivalul este unic in Transilvania, punand in valoare obiceiurile romanesti, maghiare si romani deopotriva, celebrand coexistenta indelungata si pasnica a acestor comunitati. Avand loc in diferite locatii pe tot parcursul anului, Transilvania ofera vizitatorilor (din Romania, Europa si USA) oportunitatea de a-si conserva propriile traditii si totodata, de a le impartasi unui public larg.
De asemenea, Transilvania Fest promoveaza atractiile locale, facilitand turismul in diferitele locatii in care este sustinut evenimentul.
Dupa 5 ani de success, organizatorii spera ca Transilvania Fest isi va asigura in curand un loc permanent in randul evenimentelor europene de prima importanta in promovarea agriculturii, produselor traditionale, turismului, multiculturalismului si traditiilor locale.

Radacinile noastre sunt in trecut si este de datoria noastra sa le pastram. Trecutul nu inseamna uitare, ajutandu-ne sa ne traim prezentul si sa pasim cu incredere in viitor.

Sursa:transilvaniafest.com

Despre brandul turistic amuzant

Pentru nostalgici:
Noul logo “Explore the Carpathian garden” a starnit atatea controverse…stiti este noul subiect dezbatut peste tot!
In viziunea Ricipogonici asta ar fi noul brand turistic care cred ca ne-ar reprezenta cu mandrie!
Amuzant sau nu avea anumite avantaje:-unic
-apartinea neamului romanesc
-cuprindea toate elementele de “mandrie” prin care putea fi reprezentata tara noastra.
Probabil a fost aleasa frunza ca doar asta a mai ramas in Romania si dungulita albastra simbolizand inundatiile care au facut prapad…
Trist ca si in versurile stiute de toti:
“Munţii noştri,aur poartă ,
Noi,cerşim din poartă în poartă.”

Sursa:Totul este un pamflet si trebuie tratat ca atare!

Drumul lung spre Cimitirul Vesel

Pentru prima dată, la Săpânţa se deschid, în mod organizat, porţile pentru iubitorii de cultură.
„Drumul lung spre Cimitirul Vesel”, primul mare eveniment cultural care se desfăşoară în satul vestit pentru Cimitirul Vesel, va avea loc în perioada 12 – 15 august 2010.
Lăcaşul de cult este unic în lume pentru satirizarea morţii prin epitafurile mormintelor şi imaginile în culorii vii pictate pe cruci. Evenimentul este prezentat de Asociaţia Culturală Irlandezo-Română “New Grange”, în colaborare cu Consiliul Local Săpânţa, Parohia Ortodoxă Săpânţa cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş. Producător – Peter Hurley.
„Drumul lung spre Cimitirul Vesel” înseamnă cinci zile cu muzică “altfel” – Grigore Leşe şi invitaţii lui, muzica lui Shaun Davey cântată live de 120 de artişti, ateliere de olărit, dans, muzică ţărănească, gătit tradiţional, păstravărit şi multe altele, un trai eco, în armonie cu natura şi sinele.
Festivalul este gândit ca o întâlnire pentru suflet, o căutare a rădăcinilor în tradiţie, o deschidere spre spiritualitate. „Nu îmbiem turiştii cu mici, bere şi muzică comercială. Oferta noastră este clară: invităm oameni care îşi înţeleg rădăcinile, care recunosc că au întrebări, care îşi respectă tradiţia şi natura.
Credem că zona Săpânţei are un uriaş potenţial spiritual şi turistic, dar nu vrem ca explorarea ei să o transforme într-un butic” – declară Peter Hurley, producătorul evenimentului.

Citeste mai multe despre aici.
Sursa:lasapanta.com

Explore the Carpathian garden


Mentiune:poza este informativa nu reprezinta noul logo al sloganului”Explore the Carpathian garden”

“Explore the Carpathian garden” – acesta va fi noul slogan turistic al României pe care ministrul Turismului, Elena Udrea, a ales să îl lanseze de Ziua României(29 iulie 2010) la Expoziţia Mondială de la Shanghai, potrivit Impactnews. În ceea ce priveşte noul logo turistic, acesta va avea ca element principal “frunza”, reprezentând simbolul primordial al naturii, al prospeţimii şi al creşterii. Noul logo este realizat pe un fond albastru care face trimitere spre turismul balnear şi de întreţinere, potrivit aceloraşi surse citate de Impactnews.

Elena Udrea, ministrul ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, vor fi însoţiţi de legendele sportului românesc, Nadia Comăneci, Ilie Năstase şi Gheorghe Hagi.

“Caracteristicile brandului vor fi subliniate prin recitalul maestrului Gheorghe Zamfir. Publicul prezent la lansare va viziona un film de prezentare a ţării noastre ca destinaţie turistică şi va primi suveniruri inscripţionate cu noul logo, din partea organizatorilor români”, se arată în comunicatul Ministerului Turismului.

Noul brand a fost conceput şi va fi promovat prin finanţare din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional. Au fost alocaţi 75 milioane de euro până la finalul anului 2013.

Vezi mai multe aici:romaniaexpo2010.ro


Sursa video :mae.ro
Sursa stire:realitatea.net

Videoclipul oficial

„Generaţia cu papion“

„Generaţia cu papion“

Ion Raţiu este modelul care a inspirat o campanie educaţională pe care o lansează Eduard Andreianu, alias C.R.B.L.. „Generaţia cu papion“ este numele campaniei iniţiate de C.R.B.L. şi
mesajul ei se regăseşte în versurile melodiei „Românu’ n’are noroc“.

Sursa:6:AM

Paradisul

Ce ziceti?

Care varianta va place?

Scufita Rosie

Spectacolul păstrează spiritul poveştii clasice adăugând însă o serie de detalii ale lumii moderne care aduc o atmosferă veselă, antrenantă, colorată şi muzicală. Scufiţa Roşie este prototipul fetiţei şugubeţe, inimoase dar uşor neascultătoare.
Adaptare dupa povestea fraţilor Grimm.

Informatii spectacol
Regia:Gabriel Apostol
Adaptare:Cristian Pepino şi Gabriel Apostol
Scenografia:Cristina Pepino
Muzica:Dan Bălan
Distributia:Alina Teianu, Cristian Mitescu, Florin Mititelu, Ioana Chelaru Popovici,Mariana Zaharia
Vârsta:peste 3 ani
Data:25 iulie ora 10 si ora 12
Durata:50 min

Sursa:Tandarica

“Ilie, in toate sa dai, dar in cruce noua sa nu dai!”

Trebuie sa-ti faci cruce des, caci Dumnezeu i-a zis lui Ilie, cand i-a dat biciul in mana: “Ilie, in toate sa dai, dar in cruce noua sa nu dai!”
Superstitii care inca se mai respecta
Este bine ca, in vreme de furtuna, ferestrele si usile caselor sa nu fie lasate deschise ca sa nu se poata strecura vreo spurcaciune de drac inauntru si casa sa fie trasnita. Dracul trage mai mult la carpen, de aceea e bine sa nu ai la casa acest lemn ori sa te adapostesti sub carpen. In vreme de furtuna, este bine sa stai la luminisuri si mai bine sa te ploua, caci la adaposturi toti dracii trag.

Legenda biblica

A trait in secolul al IX-lea Inainte de Hristos. Este considerat profet in toate cele trei religii monoteiste.
Pe vremea aceea, imparatea peste Israel imparatul Ahab, acesta urmand in rautate celorlalti imparati inchinatori la idoli. Vazand Ilie atata ratacire de la dreapta credinta si atata orbire si intunecare, umplandu-se de ravna dumnezeiasca, s-a dus inaintea lui Ahab si dupa ce l-a mustrat pentru nebunia si idolatria lui, l-a amenintat, atat pe el, cat si pe poporul cel orbit si inselat de el, ca vor fi pedepsiti cu mare grozavie de catre Dumnezeu: “In acesti ani nu va fi nici roua, nici ploaie!”. O data cu aceste cuvinte, s-a incuiat cerul si s-a facut seceta mare, incat nici o picatura de ploaie sau roua n-a cazut de sus pe pamant timp de trei ani si jumatate. Apoi, a urmat nerodirea pamantului, lipsa de hrana si foamete in tot poporul, incat sufereau si oamenii, dar si dobitoacele.

Inaltat la cer, intr-un car de foc

Ahab l-a amenintat pe Ilie cu moartea. Din aceasta cauza, prorocul Ilie a fost nevoit sa stea ascuns pana au trecut anii de seceta. Ascunzatoarea sa a fost mai intai aproape de un parau. Acolo a fost hranit de corbii care-i aduceau zilnic paine. A stat si in casa unei vaduve, din Tara Feniciei. Si acolo a fost hranit minunat, caci bruma de faina si ulei ce avea acea vaduva s-a ajuns tot timpul cat a fost gazduit Ilie la ea. Acestei femei, Ilie i-a inviat si copilul care-i murise. Ilie a prezis regelui Ahab si sotiei sale ca vor muri de moarte infricosatoare, ceea ce s-a si intamplat. Sfantul n-a murit, ci s-a inaltat la cer intr-un car de foc, pe 20 iulie, atunci cand e praznuit.

Ocrotitorul recoltelor

In traditia populara, Sfantul Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor si a ramas in istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinta si curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxa ii aduce multa cinstire, pentru ca este pomenit ca mare barbat si erou al credintei. Fiii Bisericii Ortodoxe Romane au o evlavie profunda pentru acest sfant facator de minuni. Exista traditii populare diferite din toate zonele geografice ale Tarii Romanesti, incat unitatea este cinstea deosebita care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred ca atunci cand se intampla fenomene meteorologice mai aparte, Ilie de fapt traverseaza cerul cu caruta lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu si mereu in slujba binelui. Dreptatea si autoritatea precumpanesc in raport cu alte virtuti ale sfintilor Noului Testament. Fiind unul dintre Profetii evrei, Biserica Ortodoxa il cunoaste sub numele de Sfantul Mare Prooroc Ilie Tesvieanul
Busuioc la icoane, merele nu se mananca

De Sfantul Ilie, femeile duc la biserica busuioc si-l pun la iconostas. La sfarsitul slujbei, il iau si ii dau foc, iar cu cenusa lui se freaca in gura copiii, cand au bube. Marul este pomul Sfantului Ilie, de aceea nu se mananca mere noi pana in aceasta zi. Daca va tuna in ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. In ziua Sfantului, jertfelnicul de la biserica este plin cu tot felul de bucate, pentru sufletul mortilor. In unele sate, femeile duc la biserica lapte si vin, iar peste zi fac praznice pentru cei morti. Merele se duc intai la biserica, pentru ca exista credinta ca numai asa ele vor deveni de aur pe lumea cealalta. Daca nu se pastreaza aceasta datina, cel ce mananca mere inainte de Sfantul Ilie va culege vesnic mere pe lumea cealalta, dar cand va incepe sa le manance, ele ii vor pieri de dinainte. Unele femei impart si porumb fiert, dar si farfurii cu mancare, impodobite cu flori de vara. Tot cu flori de vara, legate cu lana rosie, sunt si canile pline cu apa.
Inaintea acestei sarbatori se incheie obiceiurile de invocare a ploilor.

Sursa:monitoruldevalcea.ro

Shakin Stevens

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.