Mos Craciun vine si la copii “rai”!

Dacă-l şantajezi pe copil spunându-i să fie cuminte, căci altfel „nu vine Moş Crăciun”, nu negociezi în mod inteligent şi constructiv cu copilul, arată specialiştii.

Psihologii te avertizează că astfel de tehnici de educare a copilului în preajma Sărbătorilor de iarnă îl traumatizează pe copil

Nu tăia copilul de pe lista lui Moş Crăciun
Poate că îi spui în preajma Sărbătorilor micuţului neastâmpărat ca Moşul nici că-l va trece pe lista copiilor ascultători, adică pe lista celor care primesc un cadou de Crăciun.

Ei bine, tactica aceasta nu-l va face pe copil decât să aibă în viitor o stimă de sine slabă.


Psihologul Andreea Niculescu cataloghează acest şantaj de Sărbători drept „cel mai prost sistem de educare al copilului”.

„Copilul nu are cum să fie bun sau rău. El face în schimb lucruri de dorit şi de lăsat. Explicaţi-i celui mic cu ce a greşit şi învăţaţi-l ce e bine şi ce e rău. Nu-i reproşaţi însă că este un copil rău, dacă face un lucru rău. Moşul trebuie să vină la toţi copiii, indiferent care este comportamentul lor”, precizează aceasta.

Psihologul Livia Nichiţescu îi împărtăşeşte părerea: „Educaţia ar trebui să se realizeze pe tot parcursul anului. A-i răpi copilului bucuria Sărbătorii Crăciunului reprezintă o traumă şi o metodă de coerciţie a copilului dăunătoare”.

Aşadar, psihologii critică orice formă de negociere de tipul „Nu face prostii, că nu mai vine Moşul”.

Ei îţi recomandă în schimb diferite tradiţii ale Crăciunului care îl ajută pe copil să se dezvolte pe plan emoţional şi psihologic.

Scrisoarea pentru Moş Crăciun

În fiecare an psihologii îţi recomandă să păstrezi tradiţiile. Nu numai că ele dau savoare Crăciunului şi hrănesc gândirea magică a celui mic, dar unele dintre ele îl ajută pe copil pe mai multe planuri.

Să luăm ca exemplu scrisoarea pentru Moş Crăciun. În funcţie de vârstă îl poţi lăsa pe copilul tău să o scrie sau să ţi-o dicteze.

Nichiţescu precizează că este important un astfel de ritual prin care copilul comunică „direct” cu Moş Crăciun.

„În acest fel copilul îi trimite un mesaj lui Moş Crăciun, persoană idealizată, mesaj de care se ţine cont! Această tradiţiei îi oferă micuţului mai multă încredere în sine”, explică psihologul.

Pe această cale copilul devine mai sociabil şi învaţă totodată că o cerere va fi onorată dacă este făcută cu bun simţ şi curtoazie.

Niculescu mai trage atenţia asupra unui aspect. Dacă îi spui copilului tău că Tu ai vorbit cu Moşul şi l-ai înştiinţat pe acesta că micuţul tău a fost cuminte, îţi creezi o imagine pozitivă în ochii copilului. El se va simţi apreciat şi îţi va fi recunoscător că l-ai lăudat. Va încerca să îţi confirme laudele cu un comportament pe măsură.

Petrecerile de Crăciun nu înseamnă doar distracţie

O altă oportunitate de dezvoltare a copilului o reprezintă petrecerile de Crăciun, cele în care vine Moşul şi face cadouri asemănătoare tuturor copiilor.

Copiii se bucură atunci când primesc un cadou, dar bucuria este şi mai mare atunci când este împărtăşită cu alţi parteneri de joacă.

„Acesta este un prilej bun în care micuţul poate învăţa să împartă jucăriile cu alt copil. Mai mult, poate încerca să negocieze şi să facă schimb de jucării cu ceilalţi copii”, explică psihologul Niculescu.

O altă tradiţie benefică este cea în care copilul stă în poalele Moşului şi spune „ce vrea să se facă când va fi mare”.

Răspunsul dat de cel mic poate oglindi anumite aptitudini ale lui, care, poate, nu au fost descoperite sau valorificate de educator.

De asemenea, răspunsul copilului este un bun indicator al relaţiei sale cu părinţii. „Vreau să fiu doctor ca mama, pentru a ajuta oamenii bolnavi” sau „Nu vreau să fiu doctor ca mama şi să lipsesc atât de mult de acasă”. Aceste răspunsuri indică admiraţia faţă de mamă, şi respectiv, dorul faţă de ea.

Atunci când poartă un dialog cu Moş Crăciun, copilul are impresia că trăieşte un miracol, se simte puternic şi important.

Cum ne înţelegem cu cel mic de Crăciun?

Există tactici prin îl poţi stăpâni pe copil în forfota Sărbătorilor. Dacă este neastâmpărat în timpul cumpărăturilor de sezon, înarmează-te cu multă răbdare.

Explică-i de la bun început copilului ce trebuie să cumpăraţi.

„În astfel de situaţii trebuie să existe un dialog deschis cu copilul, care să nu fie bazat pe interdicţii, ci pe trasarea unor limite”, spune psihologul Nichiţescu.

Niculescu te atenţionează să nu pici în cele două extreme ale shopping-ului cu cel mic: ori nu-i cumperi absolut nimic din magazin şi ai o atitudine impunătoare ori, la polul opus, îi iei orice vrea, pentru a evita o scenă jenantă din partea lui.

„Păstrează un echilibru şi cumpără-i ceea ce aţi stabilit de la bun început, fără să depăşiţi bugetul. Rămâi fermă, calmă şi oferă-i explicaţii edificatoare în momentele de conflict”, te sfătuieşte psihologul Niculescu.

Sursa:unica.ro

Obrejenie sau Pobrejenie

„Denumirile sărbătorii populare citate mai sus, denumiri derivate din cuvântul slav «obrejenie», ce înseamnă «transformare», «prefacere» sau chiar «schimbare», amintesc indubitabil de episodul biblic în care Faţa Domnului Iisus Hristos «a strălucit (…) ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina» (Matei – 17, 2)“ după cum a menţionat Marcel Lutic, în acest moment şi natura fiind în acord pentru că îşi preface, îşi schimbă „veşmintele“ sale. În acest context, sensurile sărbătorii populare se grupează, mai toate, în jurul ideii de schimbare, inclusiv a veşmintelor oamenilor, a mai spus Marcel Lutic.

În tradiţia populară, la sărbătoarea de Obrejenie sau Pobrejenie are loc, alături de sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă, şi despărţirea de vară. Oamenii îşi iau rămas bun de la vară, acum când are loc o schimbare a veşmintelor naturii şi pregătirea acesteia de toamnă. Acum se pregătesc păsările migratoare să plece, iar insectele şi târâtoarele se pregătesc să intre în pământ, pentru a se adăposti pe perioada rece.
Obrejenia sau Pobrejenia însemna certarea, supărarea, la această sărbătoare, toată lumea având obligaţia de a se împăca, în cazul celor certaţi. Pentru că berzele se pregătesc să plece spre alte ţinuturi, nu este bine să plece nimeni în călătorie, deoarece se spune că persoana respectivă se va rătăci şi nu va mai veni înapoi. De Obrejenie se duc struguri la biserică, pentru a fi sfinţiţi, în unele locuri strugurii fiind singura hrană a zilei. Acum se culeg şi ultimele plante de leac.

La Schimbarea la Faţă a Domnului, în tradiţia populară, de Obrejenie, are loc despărţirea de vară, schimbarea veşmintelor naturii, dar şi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp. În aceasta zi se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor.

Tocmai acum, nu e bine să pleci în călătorie, pentru ca s-ar putea să te rătăceşti, spune tradiţia. Se spune că cine se roagă azi să scape de o patimă, precum cea a beţiei, are toate şansele să se vindece. Tot de acum se schimbă fructele, care până la această vreme fuseseră „veninoase“, apare „prima“ dulceaţă a lor. Oricine va gusta acum, pentru prima dată în an, struguri va spune „boabă nouă în gură veche“. În unele locuri se posteşte sau se mănâncă doar struguri.

„Despre cei care intrau în apă pe 6 august se credea că se vor …schimba la faţă“,
Etnologul a mai amintit şi de unele interdicţii care le priveau chiar pe tinerele fete: „Astfel, domnişoarelor curioase le amintesc că, pe vremuri, le era interzisă spălarea în ajunul acestei sărbători. Dacă, totuşi, se spălau «coadele nu le-ar mai creşte, întocmai cum nici iarba nu mai creşte» după 6 august“. La fel, despre oamenii care nu-şi vedeau umbra capului la răsăritul soarelui în dimineaţa acestei zile se credea că vor muri până la sfârşitul acelui an, în vreme ce despre acela pe care-l durea capul la Schimbarea la Faţă se spunea că îl va durea un an încheiat

Totuşi, erau şi remedii în medicina populară, plante de leac care erau tocmai acum bune de a fi culese. Printre acestea, sunt amintite avrămeasa, leuşteanul şi muşeţelul, iar „acestea, împreună cu o crăcuţă cu şapte prune şi câteva alune, erau bune de vindecat frigurile“, a spus Marcel Lutic.

Sursa:Ziarul Lumina

Drumul lung spre Cimitirul Vesel

Pentru prima dată, la Săpânţa se deschid, în mod organizat, porţile pentru iubitorii de cultură.
„Drumul lung spre Cimitirul Vesel”, primul mare eveniment cultural care se desfăşoară în satul vestit pentru Cimitirul Vesel, va avea loc în perioada 12 – 15 august 2010.
Lăcaşul de cult este unic în lume pentru satirizarea morţii prin epitafurile mormintelor şi imaginile în culorii vii pictate pe cruci. Evenimentul este prezentat de Asociaţia Culturală Irlandezo-Română “New Grange”, în colaborare cu Consiliul Local Săpânţa, Parohia Ortodoxă Săpânţa cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş. Producător – Peter Hurley.
„Drumul lung spre Cimitirul Vesel” înseamnă cinci zile cu muzică “altfel” – Grigore Leşe şi invitaţii lui, muzica lui Shaun Davey cântată live de 120 de artişti, ateliere de olărit, dans, muzică ţărănească, gătit tradiţional, păstravărit şi multe altele, un trai eco, în armonie cu natura şi sinele.
Festivalul este gândit ca o întâlnire pentru suflet, o căutare a rădăcinilor în tradiţie, o deschidere spre spiritualitate. „Nu îmbiem turiştii cu mici, bere şi muzică comercială. Oferta noastră este clară: invităm oameni care îşi înţeleg rădăcinile, care recunosc că au întrebări, care îşi respectă tradiţia şi natura.
Credem că zona Săpânţei are un uriaş potenţial spiritual şi turistic, dar nu vrem ca explorarea ei să o transforme într-un butic” – declară Peter Hurley, producătorul evenimentului.

Citeste mai multe despre aici.
Sursa:lasapanta.com

“Ilie, in toate sa dai, dar in cruce noua sa nu dai!”

Trebuie sa-ti faci cruce des, caci Dumnezeu i-a zis lui Ilie, cand i-a dat biciul in mana: “Ilie, in toate sa dai, dar in cruce noua sa nu dai!”
Superstitii care inca se mai respecta
Este bine ca, in vreme de furtuna, ferestrele si usile caselor sa nu fie lasate deschise ca sa nu se poata strecura vreo spurcaciune de drac inauntru si casa sa fie trasnita. Dracul trage mai mult la carpen, de aceea e bine sa nu ai la casa acest lemn ori sa te adapostesti sub carpen. In vreme de furtuna, este bine sa stai la luminisuri si mai bine sa te ploua, caci la adaposturi toti dracii trag.

Legenda biblica

A trait in secolul al IX-lea Inainte de Hristos. Este considerat profet in toate cele trei religii monoteiste.
Pe vremea aceea, imparatea peste Israel imparatul Ahab, acesta urmand in rautate celorlalti imparati inchinatori la idoli. Vazand Ilie atata ratacire de la dreapta credinta si atata orbire si intunecare, umplandu-se de ravna dumnezeiasca, s-a dus inaintea lui Ahab si dupa ce l-a mustrat pentru nebunia si idolatria lui, l-a amenintat, atat pe el, cat si pe poporul cel orbit si inselat de el, ca vor fi pedepsiti cu mare grozavie de catre Dumnezeu: “In acesti ani nu va fi nici roua, nici ploaie!”. O data cu aceste cuvinte, s-a incuiat cerul si s-a facut seceta mare, incat nici o picatura de ploaie sau roua n-a cazut de sus pe pamant timp de trei ani si jumatate. Apoi, a urmat nerodirea pamantului, lipsa de hrana si foamete in tot poporul, incat sufereau si oamenii, dar si dobitoacele.

Inaltat la cer, intr-un car de foc

Ahab l-a amenintat pe Ilie cu moartea. Din aceasta cauza, prorocul Ilie a fost nevoit sa stea ascuns pana au trecut anii de seceta. Ascunzatoarea sa a fost mai intai aproape de un parau. Acolo a fost hranit de corbii care-i aduceau zilnic paine. A stat si in casa unei vaduve, din Tara Feniciei. Si acolo a fost hranit minunat, caci bruma de faina si ulei ce avea acea vaduva s-a ajuns tot timpul cat a fost gazduit Ilie la ea. Acestei femei, Ilie i-a inviat si copilul care-i murise. Ilie a prezis regelui Ahab si sotiei sale ca vor muri de moarte infricosatoare, ceea ce s-a si intamplat. Sfantul n-a murit, ci s-a inaltat la cer intr-un car de foc, pe 20 iulie, atunci cand e praznuit.

Ocrotitorul recoltelor

In traditia populara, Sfantul Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor si a ramas in istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinta si curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxa ii aduce multa cinstire, pentru ca este pomenit ca mare barbat si erou al credintei. Fiii Bisericii Ortodoxe Romane au o evlavie profunda pentru acest sfant facator de minuni. Exista traditii populare diferite din toate zonele geografice ale Tarii Romanesti, incat unitatea este cinstea deosebita care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred ca atunci cand se intampla fenomene meteorologice mai aparte, Ilie de fapt traverseaza cerul cu caruta lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu si mereu in slujba binelui. Dreptatea si autoritatea precumpanesc in raport cu alte virtuti ale sfintilor Noului Testament. Fiind unul dintre Profetii evrei, Biserica Ortodoxa il cunoaste sub numele de Sfantul Mare Prooroc Ilie Tesvieanul
Busuioc la icoane, merele nu se mananca

De Sfantul Ilie, femeile duc la biserica busuioc si-l pun la iconostas. La sfarsitul slujbei, il iau si ii dau foc, iar cu cenusa lui se freaca in gura copiii, cand au bube. Marul este pomul Sfantului Ilie, de aceea nu se mananca mere noi pana in aceasta zi. Daca va tuna in ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. In ziua Sfantului, jertfelnicul de la biserica este plin cu tot felul de bucate, pentru sufletul mortilor. In unele sate, femeile duc la biserica lapte si vin, iar peste zi fac praznice pentru cei morti. Merele se duc intai la biserica, pentru ca exista credinta ca numai asa ele vor deveni de aur pe lumea cealalta. Daca nu se pastreaza aceasta datina, cel ce mananca mere inainte de Sfantul Ilie va culege vesnic mere pe lumea cealalta, dar cand va incepe sa le manance, ele ii vor pieri de dinainte. Unele femei impart si porumb fiert, dar si farfurii cu mancare, impodobite cu flori de vara. Tot cu flori de vara, legate cu lana rosie, sunt si canile pline cu apa.
Inaintea acestei sarbatori se incheie obiceiurile de invocare a ploilor.

Sursa:monitoruldevalcea.ro

Creatorul de papusi

Creatorul de Papusi
Miercuri, 30 iunie 2010 (21:05 ore ramase)
Piata Mihai Viteazul
Ora:19:00
Acces: Liber
Casa de cultura Traian Demetrescu
ateliere de lucru care dezvoltă la copiii participanţi gustul pentru creaţie şi totodată cultivă simţul artistic şi estetic cu ajutorul păpuşilor
Sursa stire si foto:craiova.ro

Crezul

Creştinii ortodocşi slăvesc pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh—Sfânta Treime, singurul Dumnezeu. Urmând Sfintele Scripturi şi învăţătura Sfinţilor Părinţi, Biserica Ortodoxă mărturiseşte că Sfânta Treime înseamnă trei Persoane (ipostasuri), care împărtăşesc aceeaşi substanţă sau natură (gr. ousia). Această credinţă poate să pară paradoxală, dar acesta este modul în care Dumnezeu ni S-a revelat. Toate cele trei Persoane sunt cosubstanţiale Una cu Cealaltă, va să zică, Ele sunt de aceeaşi esenţă (gr. homoousios) şi coeterne. Nu a existat niciodată un timp în care Una dintre Persoanele Treimii să nu fi existat. Dumnezeu este dincolo şi înainte de timp şi totuşi lucrează înăuntrul timpului, mişcându-Se şi vorbindu-ne în cadrul istoriei.

Hai,neamule la oale!

Sub indemnul “Hai, neamule, la oale!”, Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” organizeaza in perioada 14 – 16 mai 2010 evenimentul cultural Targul olarilor aflat deja la a doua editie. Marea deschidere este vineri, 14 mai, la ora 12:00.
Targul isi propune sa aduca in fata publicului vizitator un domeniu complex si variat al artei populare romanesti, iar, pe de alta parte, sa stimuleze creatia actuala de ceramica traditionala, prin incurajarea activitatii artistice a mesterilor populari, unul dintre obiectivele majore ale muzeului.

Anul acesta, Targul Olarilor va avea o dimensiune internationala deoarece vor participa pe langa mesterii romani si mesteri din Sardinia, Algeria, Maroc, Republica Moldova si Vietnam. Pentru vizitatorii care vor sa deprinda cate ceva din taina olaritului sunt organizate ateliere interactive de olarit. Cei mai iscusiti invatacei primesc si premii.

Pentru ca blidele cer bucate, nu vor lipsi produsele bio: miere, branzeturi, legume, fructe, paine.
Evenimentul se bucura de un program generos: muzica si dans popular romanesc, muzica si dans popular ucrainean, muzica greceasca, fanfara Armatei, muzica napolitana, teatru, lansare de carte.

Si surpriza: in ziua de 15 mai, intre orele 9:00 si 14:00 accesul in muzeu va fi gratuit, pentru ca Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” organizeaza evenimentul Dimineata Muzeului care face parte din programul european Noaptea Muzeelor.

Sursa stire:antena1.ro

Obiceiuri de florii

De Florii, una dintre marile sarbatori ortodoxe, elementele crestine si precrestine se imbina in mod fericit, rezultind traditii si obiceiuri extrem de pitoresti.

- Cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune cind se apropie de preot.

- Cu ocazia Mosilor de Florii, femeiele coc placintele pe care le dau de pomana saracilor ca sa nu moara de dorul lor, asa cum a patit mama lui Lazar. Legendele spun ca oamenii care nu serbeaza ziua lui Lazar se vor umple de pistrui ca jidanii.

- Acum se aerisesc hainele si zestrea.

- Inaintea marii sarbatori, fetele mari din Banat si Transilvania obisnuiesc sa puna o oglinda si o camasa curata sub un par altoit. Dupa rasaritul soarelui sunt luate si le folosesc in farmecele de dragoste si sanatate.

- La miezul noptii se fierbe busuioc in apa. Se pune canafi de la prapurile folosite la inmormintarea unei fete mari iar dimineata fetele se spala pe cap cu aceasta fierutra, ca sa le creasca parul frumos si stralucitor ca fierle de la prapuri. Ce ramane se toarna la radacina unui par in speranta ca baietii se vor uita dupa ele, ca dupa un copac inflorit.

- In acelasi timp, daca cineva indrazneste sa se spele pe cap chiar in ziua de Florii, fara apa descantata si sfiintita, risca sa albeasca.

- Se dau citeva ramuri de salcie la vite ca sa manince, iar livezile si viile sunt impodobite ca sa dea roade bogate.

- Traditia mai spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si in prima zi de Pasti. Si de cele mai multe ori, asa a fost, cel putin in ultimii ani…

Tuturor sarbatoritilor de astazi LA MULTI ANI!

Sursa stire:crestin ortodox</a>

Sursa video:youtube- user joannagimmy’s

Masajul sonor

Masajul tibetan cu boluri sonore sau cântătoare, cum li se mai spune este o metodă de relaxare, utilizată în India cu mai bine de 5.000 de ani în urmă, şi însuşită în prezent de peste 3.000 de practicieni din toată lumea.
Bolurile tibetane sunt realizate din diferite metale, conform unei tradiţii vechi, din Himalaya. În timpul şedinţei de masaj, acestea sunt aşezate în jurul şi pe corpul pacientului, iar apoi lovite uşor cu un ciocănel. Pentru a obţine vibraţii şi sunete diferite, specialiştii utilizează între 9 şi 13 boluri de mărimi diferite, fiecare fiind adaptat unei părţi a corpului.
Mai multe despre aceasta arta aici!

Sursa:Mediafax
Sursa video: Youtube

Baba Dochia

Astazi este ziua cea mai potrivita pentru a va alege „Baba“, una din primele noua zile ale lunii martie.
Traditia spune ca asa cum va fi ziua pe care v-ati ales-o, asa o sa va mearga tot anul. De unde vine insa acest vechi obicei al romanilor, pastrat in Moldova chiar si de cei mai tineri?
Etnografii spun ca mitul „babelor“ este, de fapt, unul dintre cele mai importante mituri romanesti, cel al Babei Dochia, aflat in stransa legatura cu data de 1 martie si martisorul. Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o arata ca o baba care avea o nora, pe care o napastuia ori de cate ori i se ivea ocazia. Odata, la 1 martie, o trimite dupa fragi, sau sa spele lana, dar nu oricum, ci din alba sa o faca neagra. Pe nora o ajuta Dumnezeu, Hristos, Sfantul Petru sau un inger. Succesul norei o face pe baba sa fie convinsa ca a venit Baba Dochiaprimavara. Ea isi pune 12 sau 9 cojoace de blana (numarul difera de la o regiune la alta) si urca cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, ploua si i se uda cojoacele. In ambele cazuri, se dezbraca rand pe rand de cojoace. Cand ramane in camasa, vine gerul si o ingheata. Sloiul se preface apoi in stanca. Variantele legendei sunt extrem de amuzante. De pilda, baba il ia la munte si pe Dragobete, pe baiatul ei, care ingheata primul, inclusiv nasul care curge, dar batrana se supara crezand ca baiatul canta din fluier. Alteori, omenii o avertizeaza ca in martie timpul este schimbator, dar ea raspunde cu vulgaritate si merge mai departe. Martisor (denumirea populara a lunii martie), auzind cuvintele urate aruncate de batrana la adresa lui, imprumuta de la Faurar (luna februarie) doua zile geroase ca sa o pedepseasca. Uneori, nora lipseste din poveste, baba urca pe munte doar asa, de naluca, si isi ia si furca, fusul si caierul de lana. Amanunt important, deoarece in „zilele babelor“, femeile de la tara nu torc nici astazi. Zilele Babelor difera ca numar de la o zona la alta. De exemplu, in Muntenia sunt 12 babe, iar in Maramures, se obisnuieste „batutul usilor“, pentru a goni iarna din casa. Aici, Baba Dochia se mai numeste si Odochia, tot aici se obisnuieste „botezul“ babei pe care ti-ai ales-o. Mai exact, se reboteaza copiii bolnavi cu alte nume, pentru ca raul sa nu-i mai gaseasca. In unele zone ale Moldovei, se alege ziua dupa data de nastere. Atunci cand aceasta este un numar mai mare de noua, se imparte si se alege unul din rezultate sau se aduna cele doua cifre componente. In Ardeal, babele se numesc si Vantoase, iar in Muntenia este obiceiul ca de Babe sa fie aleasa cate o batrana din sat. Daca ziua aleasa este frumoasa, inseamna ca batrana respectiva este buna la suflet. Daca este frig, bate vantul, ploua sau ninge, inseamna ca baba e rea la inima si este considerata responsabila pentru vremea urata.

Sursa:crestin ortodox
Sursa foto:enciclopedia-dacica.ro

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.