Impanatul boului

Un obicei unic în ţară de Rusalii se ţine în localitatea clujeană Batin. Aici se organizează “împănatul boului“, eveniment ce constă într-o procesiune care se desfăşoară pe uliţele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu ghirlande de flori.
În zorii zilei de Rusalii, un grup de tineri din sat fac din flori de câmp şi spice de grâu o cunună ce va fi aşezată pe coarnele boului, ea reprezentând simbolul rodniciei. După slujba de la biserică, ei pornesc, călare, de la un capăt la altul al satului, urmaţi de alaiul de fete care însoţesc boul împăunat cu crengi verzi, flori şi beteală, dar şi de muzicanţi. Alaiul astfel format opreşte în dreptul caselor, iar ţăranii stropesc boul cu apă ca să aibă parte de belşug la toamnă.

Alţii plătesc pentru onoarea de a se fi oprit boul în dreptul casei lor. Când ajunge în dreptul bisericii, boul este alungat de călăreţi de pe un deal, iar fata care-l prinde prima de coarne ştie că se va mărita în anul respectiv. Totul se încheie cu o petrecere la căminul cultural în care se dansează până târziu.
Impanatul boului sau sărbătoarea moşceilor este un spectacol folcloric al încrederii omului în triumful Soarelui a cărui energie dă siguranţă belşugului şi speranţă de bunăstare. Obiceiul este o perpetuare a unor ritualuri mitice din vremea dacilor care atribuiau unor forţe divine puternica revărsare de lumină, căldură şi culoare ce declanşază spre sfârşitul primăverii o fantastică explozie vegetativă care înveseleşte lumea şi sufletul omului”, a declarat etnologul Vasile Cosma. Impanatul boului se mai pratică şi în satele Tăure, Căianu Mic, Chintelnic şi Şieu Cristur

Hai,neamule la oale!

Sub indemnul “Hai, neamule, la oale!”, Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” organizeaza in perioada 14 – 16 mai 2010 evenimentul cultural Targul olarilor aflat deja la a doua editie. Marea deschidere este vineri, 14 mai, la ora 12:00.
Targul isi propune sa aduca in fata publicului vizitator un domeniu complex si variat al artei populare romanesti, iar, pe de alta parte, sa stimuleze creatia actuala de ceramica traditionala, prin incurajarea activitatii artistice a mesterilor populari, unul dintre obiectivele majore ale muzeului.

Anul acesta, Targul Olarilor va avea o dimensiune internationala deoarece vor participa pe langa mesterii romani si mesteri din Sardinia, Algeria, Maroc, Republica Moldova si Vietnam. Pentru vizitatorii care vor sa deprinda cate ceva din taina olaritului sunt organizate ateliere interactive de olarit. Cei mai iscusiti invatacei primesc si premii.

Pentru ca blidele cer bucate, nu vor lipsi produsele bio: miere, branzeturi, legume, fructe, paine.
Evenimentul se bucura de un program generos: muzica si dans popular romanesc, muzica si dans popular ucrainean, muzica greceasca, fanfara Armatei, muzica napolitana, teatru, lansare de carte.

Si surpriza: in ziua de 15 mai, intre orele 9:00 si 14:00 accesul in muzeu va fi gratuit, pentru ca Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” organizeaza evenimentul Dimineata Muzeului care face parte din programul european Noaptea Muzeelor.

Sursa stire:antena1.ro

Covasa

“fiecare om este dator sa manance covasa, in aceasta zi, pentru ca sa fie ferit de strigoi”(Pamfile, 1914, p. 146).

Covasa.

Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Santandrei, se prepara din malai si faina, uneori numai din malai de porumb sau de mei, o bautura fermentata numita covasa. Literatura etnografica descrie doua tehnici de preparare a covasei; din malai si faina sau numai din malai. In primul caz se luau malai si faina, in parti egale, se amestecau si se opareau cu apa clocotita pana se obtinea un fel de terci. Dupa doua ore, amestecul acesta se punea intr-o putina si se turna apa calduta pana se obtinea un lichid vascos ce putea trece prin ciurul cu care se cernea malaiul. Continutul se amesteca foarte bine si se lasa apoi sa fermenteze, la loc caldut, pana a doua zi cand se fierbea, la foc potrivit, intr-un ceaun, pana se mai ingrosa. Gustul bauturii era dulce-acrisor, asemanator cu cel al bragii. Covasa se punea prin strachini sau oale si se impartea prin vecini “pentru ca vacile sa fie laptoase, iar laptele sa fie smantanos” (Pamfile, 1914, p. 145). In alte sate covasa se numea braga si se prepara numai din malai, care se oparea si se faceau patru turte; doua turte se coceau, doua ramane au crude. Dupa ce turtele coapte se raceau, erau framantate intr-o putina, se amestecau cu malaiul ramas necopt si se turna apa clocotita. Continutul se amesteca, se puneau cateva felii de lamaie si se lasa sa fermenteze pana a doua zi, cand era bun de baut. In zona Covurluiului din Moldova Centrala se spunea ca fiecare om “este dator sa manance covasa, in aceasta zi, pentru ca sa fie ferit de strigoi” (Pamfile, 1914, p. 146).

sursa:crestinortodox

sursa poza:bijuteriileania