Imunizare cu echinacea

Compoziţie chimică Echinacea
Materia primă vegetală conţine, în proporţii diferite, în funcţie de specie şi partea plantei: polizaharide, ulei volatil, fitosterine, pentozani, echinaceina, echinolonă, echinacină, echinacea B etc. Polizaharidele inulina şi altele cu masa moleculară mare cum ar fi heteroxilanul, arabinogalactan şi fucogalactoxiloglucan, stimulează macrofagele şi au o activitate antiinflamatoare. Alchilamidele echinaceina şi câteva izobutilamide induc efect anestezic local şi activitate antiinflamatoare. Humulenul, echinolona, vanilina, germacrena şi borneolul prezintă activităţi insecticide. Multe studii, efectuate în Germania, au utilizat preparate de echinacea administrate oral şi injectabil. Acestea au prezentat o eficacitate terapeutică crescută. În Germania echinacea a fost aprobată pentru terapii împotriva agenţilor antimicrobieni standard din infecţiile tractului respirator şi urinar. A redus dezvoltarea populaţiilor de Trichomonas vaginalis şi scăderea ratei de apariţie pentru Candida albicans. Extractul proaspăt de E. purpurea creşte eficacitatea agentului antimicotic. Econazol-nitratul scade incidenţa de apariţie a infecţiei de la 60,5% la 5-17 %. Polizaharidele purificate din culturile celulare de E. purpurea mediază protecţia împotriva infecţiilor sistemice cu Listeria monocytogenes şi Candida albicans la şoareci.

Utilizări terapeutice
În studii recente, extractele de E. purpurea au stimulat activitatea celulelor killer şi citotoxicitatea celulară, dependentă de anticorp, împotriva virusului Herpes uman. Efectul de vindecare a rănii cu echinacea a fost recunoscut de când s-a folosit în tratamentul muşcăturilor de animale şi a rănilor provocate de împuşcături, prin inhibiţia hialuronidazei de polizaharid şi alchilamida, din rădăcinile de echinacea. Activitatea antiinflamatoare este datorată schimbărilor rezultate în ţesuturile inflamate şi prevenirii răspândirii infecţiei.

Echinacea s-a utilizat de către băştinaşii din zonele de origine (America de Nord) prin aplicare exterioară pe răni, arsuri, înţepături de insecte, inflamaţii ale glandelor limfatice (oreion), prin mestecarea în dureri de măsele şi de gât, precum şi ingerarea în caz de dureri de cap, crampe stomacale, tuse, răceli, varicelă, gonoree sau în cazuri de muşcătură de şarpe şi alte otrăviri (Vârban şi col., 2005). S-au utilizat zeama sau opăritura din plante proaspete zdrobite şi/sau din rădăcini. Acestea s-au utilizat şi pentru tratarea animalelor.

Complexul de substanţe din părţile recoltate de la aceste specii determină creşterea sistemului de autoapărare a organismului (prin mobilizarea leucocitelor şi mărirea activităţii fagocitozei) şi inhibă multiplicarea virusurilor. Extractele din echinacea se folosesc la obţinerea unor preparate antivirale, antitumorale, imunostimulente, cicatrizante, antiinflamatoare, diuretice etc. Este utilă în urologie (cistite, prostatite), în ginecologie (boli inflamatoare cronice, anexite), în medicina internă (infecţii gripale, infecţii ale căilor respiratorii superioare, poliartrite).

Cercetarea acţiunii fiziologice a preparatelor din echinacea a urmărit efectele în:

-creşterea sistemului de autoapărare a organismului;

-inhibarea multiplicării virusurilor;

-tratamentul local al rănilor;

-acţiunea antitumorală.

Preparate: Ceaiul obţinut din rădăcini pudră sau frunze uscate poate constitui un preparat de echinacea ieftin. Rădăcinile şi frunzele uscate de echinacea pot fi comercializate sub formă de capsule sau tablete. Capsulele sunt mai puţin stabile decât tabletele datorită suprafeţei extinse expuse la oxidare. Extractele alcoolice sau tincturile sunt preparatele cel mai des utilizate în SUA. Acestea sunt stabile mai mult de trei ani dacă sunt ferite de lumină şi temperaturi extreme. Unguentele şi cremele ce conţin extracte din rădăcină sau frunză sunt de asemenea disponibile pentru tratamentul rănilor şi a bolilor de piele. În ţara noastră extractele din echinacea sunt la baza unor preparate medicamentoase ca: Novastim, Echinacin, Pascotox, Esberitox, Imunogrip ş.a.

În mod obişnuit E. pallida se cultivă pentru rădăcini, iar E. purpurea pentru partea aeriană (herba).

Sursa stire:Proplanta.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: