Arborele vietii

Inca din vechime, mesteacanul era folosit in tratarea multor boli, incat pe drept cuvant i se spunea „arborele vietii„.

Mesteacanul creste atat la campie, cat si la munte, este un arbore nepretentios si este folosit de multa vreme in medicina populara. Primavara, de cum apar primii muguri, se pot vedea culegatorii care-i aduna pentru proprietatile lor diuretice, depurative, detoxifiante. De la mesteacan se intrebuinteaza frunzele, mugurii, coaja si seva. La noi in tara, in mod curent, se utilizeaza frunzele – Folium Betulae – pentru a mari diureza. Mugurii de mesteacan (alaturi de cei de zmeur, mur, coacaz) ajuta la reglarea tranzitului intestinal si a functionarii glandulare si hepato-biliare. Frunzele de mesteacan sunt tonice si fluidifica secretiile bronsice, depurative si diuretice.
Daca se face o incizie in ramurile sau pe tulpina de mesteacan, primavara devreme, inainte ca sa se deschida frunzele, se poate aduna zeama, sucul proaspat care curge din taietura. Este un adevarat elixir al tineretii, vitaminizant si mineralizant. Seva de mesteacan este ca o apa vie pentru organismul iesit din iarna – improspateaza, curata si hraneste.