Sfanta Vineri

An de an, ziua cunoscuta in calendarul popular ca sarbatoarea SFINTEI VINERI DE TOAMNA a devenit prin contaminare si celebrarea religioasa a SFINTEI PARASCHEVA, numele ei insemnind in limba greaca Vineri.
In folclorul romanesc, in traditiile populare, in practicile cotidiene, oamenii satelor respectau nu numai ciclul hristic si cel marianic, ca si acela al Sfintilor Apostoli si Mucenici, ci si pe cele trei divinitati feminine ale saptaminii, Sfinta Miercuri, Sfinta Vineri si Sfinta Duminica. Fiecare din aceste zile avea importanta si semnificatia ei, insotite de credinte, practici si interdictii, care trebuiau sa intareasca protectia divinitatii respective. Sfinta Miercuri si Sfinta Vineri erau celebrate prin post si rugaciune, fiind considerate si aparatoarele animalelor din gospodarie si ale divinitatilor padurii. „Sfinta Duminica e cea mai mare sarbatoare din saptamina”- ne spunea batrina Marina Toma, din satul Pietroasa, Bihor – ea e ziua Domnului si a Invierii lui Hristos. O semnificatie deosebita aveau cele doua „Vineri Mari” ale anului, Vinerea din Saptamina Patimilor, fixata in apropierea echinoctiului de primavara, si Vinerea Mare de Toamna, dupa echinoctiul de toamna. Aceste zile insemnate, sarbatorite prin post, pocainta si rugaciune, reprezentau o simetrie astronomica si cultica cu mare semnificatie in ciclul spiralic al anului si al obiceiurilor, care se derulau intre echinoctii si solstitii. Sarbatorita de traditiile precrestine in luna octombrie, „pe luna plina” se celebreaza in miez de toamna, cind desfrunzirea arborilor si „incaruntirea” cimpurilor, de brumele timpurii, anuntau „imbatrinirea timpului” si incheierea ciclului calendaristic.
Fiind in preajma iernii, cind „vremarile” ne reamintesc schimbarile atmosferice care nu vor intirzia sa se faca simtite, sarbatoarea Sfintei Parascheva are si conotatii premonitive, in practicile pastorale. In dimineata acestei zile, pacurarii se uita cum au dormit oile in stina. Daca s-au adunat unele linga altele, e semn de iarna grea, iar daca s-au culcat razlete, inseamna ca iarna va fi blinda. In aceeasi zi „se aleg turmele si se dau berbecii la oi”.

Gospodarii isi aduc acasa vitele de la pasunile montane, lasind padurile si poienile in seama „jivinelor”. Intorc apoi protapul spre fundul surii, adapostindu-si uneltele agricole si pregatind sania pentru drumurile inzapezite. O fac cu gesturi ferme de oameni care-si cunosc rosturile, o fac cu siguranta omului care si-a indeplinit munca si a cules roade, dar si cu tristetea dorului de primavara, „caci cine stie cum va fi norocul si sorocul vietii”…

Femeile string firele de par de lup, de urs si de cerb care au ramas pe tufele de boz si de alun, ca sa-si afume copiii si animalele din gospodarie, ferindu-i de boli, de deochi, de nenoroc. Oamenii se scaldau inaintea rasaritului soarelui, in apele curgatoare, ca sa fie feriti de boli si friguri tot anul.

In tinuturile Transilvaniei, rugaciunile inchinate Sfintei Vineri se contopesc adesea cu cele adresate Maicii Domnului, indeosebi in descintecele de sanatate, asa cum le-a cules etnologul Marius Dan Dragoi, din satele de la poalele Muntilor Tiblesului (Dragoi, 2003, p. 326; idem, 2002, p. 79-81). Iata una din aceste rugaciuni populare pe care a cules-o in satul Agries, zona Nasaud:

„Vineri, Vinerea,
Doamna tinerea
Inima ma-nfruntea
Nime-n lume n-auzea
O avut Lazar doua fete
Pe una o chema Maria Magdalina
Pe una Dalba Rusalina
S-o dus in cimpul Rusalimului
Sa culeaga noua floricele
N-o aflat.
O aflat o dalbioara,
Dalbioara s-o facut stupioara,
Stupioara s-o aprins
Maica Sfinta asa o zis:
Ca cine a zice rugaciunile Sfintei Vineri
Joi seara de tri ori
Vineri dimineata de patru ori
L-a scoate din maguri, din pacuri,
Din broaste ca vacile
Din viermii cei bestinsi
Din viermii cei neadormiti. Amin”.

Sursa:ziarulfaclia.ro
Sursa foto:teocreativ.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: