Lactobacilul

Lactobacillus este un gen de bacterii anaerobe, gram-pozitive, din familia lactobacilaceelor care nu formeaza spori, in forma de bacili, in cea mai pare parte imobili, capabili sa se dezvolte in mediul acid. Lactobacilii metabolizeaza carbohidratii pentru a produce acid lactic, fiind cel mai mare gen din grupul bacteriilor producatoare de acid lactic (LAB).

Lactobalilii al caror nume vine din latina, lactis insemnând lapte, iar bacillus – bastonaș, betișor.

Lactobacilii (aceste bacterii lactice) se găsesc în mod natural în sistemul digestiv, aparatul excretor și în sistemul genital, dar sunt prezenți și în multe produse alimentare fermentate, jucând un rol important în industria alimentară în producerea brânzeturilor, iaurtului și a altor produse lactate. Astfel, ei sunt prezenți de exemplu în iaurt, chefir, smântână, unt, brânză, boabe sau pasta de soia fermentate. Lactobacilii reprezintă o bacterie sănătoasă, esențială pentru organism.

Studiile efectuate până în acest moment au demonstrat că probioticele au efecte benefice asupra organismului uman. Lactobacilii pot sa ajute în prevenirea și tratarea unor afecțiuni ca: infecții provocate de fungi, afecțiuni ale sistemului digestiv, diaree produsă de consumul de antibiotice, infecții respiratorii, infecții la nivelului tractului urinar, afecțiuni ale pielii (acnee, micoze) și infecții la nivelul cavității bucale.

Unele studii susţin că microbiomul intestinal ar putea afecta sistemul nervos şi modul în care oamenii gândesc şi simt. Constatările sugerează că probioticele ar putea sprijini într-o zi tratamentul problemelor de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea şi depresia, şi, eventual, unele afecţiuni neurologice. Au fost ur­mă­rite efectele comportamentale la diferite specii ale mi­cro­biotei. Astfel, s-a observat că diferiţi germeni din speciile Lactobacillus şi Bifidobacterium pot atenua anxie­tatea şi simptomele asemănătoare cu depresia, inclusiv la oameni.

Există dovezi limitate care privesc beneficiile pe termen lung ale probioticelor. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a se putea stabili pentru fiecare afecţiune tulpinile probiotice care trebuie administrate, timpul administrării, precum şi dozarea acestora.

De asemenea, este important de amintit faptul că administrarea acestor probiotice trebuie făcută la recomandarea şi sub supravegherea medicului de familie sau a unui specialist.

Cercetările în domeniul probioticelor cresc într-un ritm exponenţial, astfel încât probioticele rămân un domeniu interesant de urmărit.  

Surse: medichub.ro, wikipedia