5 secrete pentru sezonul rece!

Vitamina C este una dintre cele mai cunoscute vitamine. Stim cu totii unde gasim vitamina C in cantitati mari (oare… sau mai trebuie sa ne informam?). Ne amintim de aceasta vitamina in special atunci cand racim. Si totusi, vitamina C este mult mai complexa si mai utila decat am banui.
Vitamina C ajuta celulele organismului sa se protejeze de radicalii liberi, reduce riscul aparitiei temutei boli numite cancer, regenereaza depozitele de vitamina E, imbunatateste absorbtia de fier in organism. Este recomandata si pentru vindecarea ranilor, a infectiilor sau in probleme ale plamanilor. In plus, vitamina C contribuie la dezvoltarea celulelor imunitare, imbunatateste functionarea anticorpilor si a macrifagelor, are caracter antiviral si antibacterian si este utila pentru distrugerea toxinelor produse de bacterii.
Printre cele mai bogate surse disponibile de vitamina C se numara: macesele, fructele citrice, coacazele, guava, ardeiul iute, kiwi. De asemenea, vitamina C se gaseste si in rosii, gulii, legumele cu frunze verzi (spanac, patrunjel), cartofii dulci, papaya, mango, pepene galben, varza de Bruxelles, conopida, broccoli, ardeii rosii, zmeura, capsuni, ananasul.
Comparativ, macesele contin 2000 de mg de vitamina C la 100 g, in timp ce coacazele 200 mg la 100 de grame, kiwi 90 de mg la 100 de grame, iar portocala 60 de mg la 100 de grame de aliment.

In cantitate mult mai mica vitamina C se gaseste si in ficatul animal sau peste (cod) sau in laptele proaspat de vaca sau de capra. Procesul indelungat de pregatire a acestor preparate duce insa la pierderea si acestor cantitati mici de vitamina C. In plus, muschiul si grasimea animala, produsele mai des consumate in ziua de azi nu contin vitamina C.
Cinci secrete pentru sezonul rece:

1. Merele. O vorba binecunoscuta spune ca “un mar pe zi tine tine doctoral departe”, si nu e departe de adevar, deoarece merele sunt bogate in vitamina C, fibre si antioxidanti. Aproape 80% din fibrele din mar sunt solubile si reduc colesterolul. Restul de 20% sunt fibre nesolubile despre care se crede ca previn bolile cancerigene. In plus, merele contin potasiu, care este important in normalizarea presiunii arteriale.

2. Perele sunt o sursa de vitamine si minerale:A, B12, C, E, potasiu si acid folic din belsug. Ele contin chiar mai multa pectina (o fibra vegetala solubila) decat merele, facandu-le mai eficiente in reducerea nivelului colesterolului. Perele contribuie de asemenea la prevenirea hipertensiunii arteriale, accidentului vascular cerebral si a cancerului, sunt o sursa naturala de energie si au capacitatea de a reduce febra.

3. Dovlecii sunt incarcati cu vitamina C, fibre si potasiu, iar semintele, care sunt o gustare foarte apreciata toamna, contin acizi grasi esentiali si zinc. Consumat frecvent, dovleacul ajuta reducerea riscului de cancer, boli cardio-vasculare, cataracta si atac de cord.

4. Afinele sunt fructele de padure pe care il putem gasi si toamna. Acestea sunt o sursa generoasa de vitamina C, fibre si au un continut scazut de calorii. Ele reduc riscul de cancer mamar, infectii ale tractului urinar, boli de inima si mentin sanatatea cavitatii bucale.

5. Nucile sunt sunt foarte bogate in potasiu, fosfor, cupru, magneziu, vitamine, saruri minerale. Ele impiedica ingrosarea arterelor si previn bolile de inima. Se spune ca opt nuci pe zi, tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn aparitia atacului vascular cerebral.
Sursa celor 5 secrete si video(youtube):medlive.hotnews.ro

Imunizare cu echinacea

Compoziţie chimică
Materia primă vegetală conţine, în proporţii diferite, în funcţie de specie şi partea plantei: polizaharide, ulei volatil, fitosterine, pentozani, echinaceina, echinolonă, echinacină, echinacea B etc. Polizaharidele inulina şi altele cu masa moleculară mare cum ar fi heteroxilanul, arabinogalactan şi fucogalactoxiloglucan, stimulează macrofagele şi au o activitate antiinflamatoare. Alchilamidele echinaceina şi câteva izobutilamide induc efect anestezic local şi activitate antiinflamatoare. Humulenul, echinolona, vanilina, germacrena şi borneolul prezintă activităţi insecticide. Multe studii, efectuate în Germania, au utilizat preparate de echinacea administrate oral şi injectabil. Acestea au prezentat o eficacitate terapeutică crescută. În Germania echinacea a fost aprobată pentru terapii împotriva agenţilor antimicrobieni standard din infecţiile tractului respirator şi urinar. A redus dezvoltarea populaţiilor de Trichomonas vaginalis şi scăderea ratei de apariţie pentru Candida albicans. Extractul proaspăt de E. purpurea creşte eficacitatea agentului antimicotic. Econazol-nitratul scade incidenţa de apariţie a infecţiei de la 60,5% la 5-17 %. Polizaharidele purificate din culturile celulare de E. purpurea mediază protecţia împotriva infecţiilor sistemice cu Listeria monocytogenes şi Candida albicans la şoareci.

Utilizări terapeutice
În studii recente, extractele de E. purpurea au stimulat activitatea celulelor killer şi citotoxicitatea celulară, dependentă de anticorp, împotriva virusului Herpes uman. Efectul de vindecare a rănii cu echinacea a fost recunoscut de când s-a folosit în tratamentul muşcăturilor de animale şi a rănilor provocate de împuşcături, prin inhibiţia hialuronidazei de polizaharid şi alchilamida, din rădăcinile de echinacea. Activitatea antiinflamatoare este datorată schimbărilor rezultate în ţesuturile inflamate şi prevenirii răspândirii infecţiei.

Echinacea s-a utilizat de către băştinaşii din zonele de origine (America de Nord) prin aplicare exterioară pe răni, arsuri, înţepături de insecte, inflamaţii ale glandelor limfatice (oreion), prin mestecarea în dureri de măsele şi de gât, precum şi ingerarea în caz de dureri de cap, crampe stomacale, tuse, răceli, varicelă, gonoree sau în cazuri de muşcătură de şarpe şi alte otrăviri (Vârban şi col., 2005). S-au utilizat zeama sau opăritura din plante proaspete zdrobite şi/sau din rădăcini. Acestea s-au utilizat şi pentru tratarea animalelor.

Complexul de substanţe din părţile recoltate de la aceste specii determină creşterea sistemului de autoapărare a organismului (prin mobilizarea leucocitelor şi mărirea activităţii fagocitozei) şi inhibă multiplicarea virusurilor. Extractele din echinacea se folosesc la obţinerea unor preparate antivirale, antitumorale, imunostimulente, cicatrizante, antiinflamatoare, diuretice etc. Este utilă în urologie (cistite, prostatite), în ginecologie (boli inflamatoare cronice, anexite), în medicina internă (infecţii gripale, infecţii ale căilor respiratorii superioare, poliartrite).

Cercetarea acţiunii fiziologice a preparatelor din echinacea a urmărit efectele în:

-creşterea sistemului de autoapărare a organismului;

-inhibarea multiplicării virusurilor;

-tratamentul local al rănilor;

-acţiunea antitumorală.

Preparate: Ceaiul obţinut din rădăcini pudră sau frunze uscate poate constitui un preparat de echinacea ieftin. Rădăcinile şi frunzele uscate de echinacea pot fi comercializate sub formă de capsule sau tablete. Capsulele sunt mai puţin stabile decât tabletele datorită suprafeţei extinse expuse la oxidare. Extractele alcoolice sau tincturile sunt preparatele cel mai des utilizate în SUA. Acestea sunt stabile mai mult de trei ani dacă sunt ferite de lumină şi temperaturi extreme. Unguentele şi cremele ce conţin extracte din rădăcină sau frunză sunt de asemenea disponibile pentru tratamentul rănilor şi a bolilor de piele. În ţara noastră extractele din echinacea sunt la baza unor preparate medicamentoase ca: Novastim, Echinacin, Pascotox, Esberitox, Imunogrip ş.a.

În mod obişnuit E. pallida se cultivă pentru rădăcini, iar E. purpurea pentru partea aeriană (herba).

Sursa stire:Proplanta.ro