Sfanta Vineri

An de an, ziua cunoscuta in calendarul popular ca sarbatoarea SFINTEI VINERI DE TOAMNA a devenit prin contaminare si celebrarea religioasa a SFINTEI PARASCHEVA, numele ei insemnind in limba greaca Vineri.
In folclorul romanesc, in traditiile populare, in practicile cotidiene, oamenii satelor respectau nu numai ciclul hristic si cel marianic, ca si acela al Sfintilor Apostoli si Mucenici, ci si pe cele trei divinitati feminine ale saptaminii, Sfinta Miercuri, Sfinta Vineri si Sfinta Duminica. Fiecare din aceste zile avea importanta si semnificatia ei, insotite de credinte, practici si interdictii, care trebuiau sa intareasca protectia divinitatii respective. Sfinta Miercuri si Sfinta Vineri erau celebrate prin post si rugaciune, fiind considerate si aparatoarele animalelor din gospodarie si ale divinitatilor padurii. „Sfinta Duminica e cea mai mare sarbatoare din saptamina”- ne spunea batrina Marina Toma, din satul Pietroasa, Bihor – ea e ziua Domnului si a Invierii lui Hristos. O semnificatie deosebita aveau cele doua „Vineri Mari” ale anului, Vinerea din Saptamina Patimilor, fixata in apropierea echinoctiului de primavara, si Vinerea Mare de Toamna, dupa echinoctiul de toamna. Aceste zile insemnate, sarbatorite prin post, pocainta si rugaciune, reprezentau o simetrie astronomica si cultica cu mare semnificatie in ciclul spiralic al anului si al obiceiurilor, care se derulau intre echinoctii si solstitii. Sarbatorita de traditiile precrestine in luna octombrie, „pe luna plina” se celebreaza in miez de toamna, cind desfrunzirea arborilor si „incaruntirea” cimpurilor, de brumele timpurii, anuntau „imbatrinirea timpului” si incheierea ciclului calendaristic.
Fiind in preajma iernii, cind „vremarile” ne reamintesc schimbarile atmosferice care nu vor intirzia sa se faca simtite, sarbatoarea Sfintei Parascheva are si conotatii premonitive, in practicile pastorale. In dimineata acestei zile, pacurarii se uita cum au dormit oile in stina. Daca s-au adunat unele linga altele, e semn de iarna grea, iar daca s-au culcat razlete, inseamna ca iarna va fi blinda. In aceeasi zi „se aleg turmele si se dau berbecii la oi”.

Gospodarii isi aduc acasa vitele de la pasunile montane, lasind padurile si poienile in seama „jivinelor”. Intorc apoi protapul spre fundul surii, adapostindu-si uneltele agricole si pregatind sania pentru drumurile inzapezite. O fac cu gesturi ferme de oameni care-si cunosc rosturile, o fac cu siguranta omului care si-a indeplinit munca si a cules roade, dar si cu tristetea dorului de primavara, „caci cine stie cum va fi norocul si sorocul vietii”…

Femeile string firele de par de lup, de urs si de cerb care au ramas pe tufele de boz si de alun, ca sa-si afume copiii si animalele din gospodarie, ferindu-i de boli, de deochi, de nenoroc. Oamenii se scaldau inaintea rasaritului soarelui, in apele curgatoare, ca sa fie feriti de boli si friguri tot anul.

In tinuturile Transilvaniei, rugaciunile inchinate Sfintei Vineri se contopesc adesea cu cele adresate Maicii Domnului, indeosebi in descintecele de sanatate, asa cum le-a cules etnologul Marius Dan Dragoi, din satele de la poalele Muntilor Tiblesului (Dragoi, 2003, p. 326; idem, 2002, p. 79-81). Iata una din aceste rugaciuni populare pe care a cules-o in satul Agries, zona Nasaud:

„Vineri, Vinerea,
Doamna tinerea
Inima ma-nfruntea
Nime-n lume n-auzea
O avut Lazar doua fete
Pe una o chema Maria Magdalina
Pe una Dalba Rusalina
S-o dus in cimpul Rusalimului
Sa culeaga noua floricele
N-o aflat.
O aflat o dalbioara,
Dalbioara s-o facut stupioara,
Stupioara s-o aprins
Maica Sfinta asa o zis:
Ca cine a zice rugaciunile Sfintei Vineri
Joi seara de tri ori
Vineri dimineata de patru ori
L-a scoate din maguri, din pacuri,
Din broaste ca vacile
Din viermii cei bestinsi
Din viermii cei neadormiti. Amin”.

Sursa:ziarulfaclia.ro
Sursa foto:teocreativ.ro

„Ilie, in toate sa dai, dar in cruce noua sa nu dai!”

Trebuie sa-ti faci cruce des, caci Dumnezeu i-a zis lui Ilie, cand i-a dat biciul in mana: „Ilie, in toate sa dai, dar in cruce noua sa nu dai!”
Superstitii care inca se mai respecta
Este bine ca, in vreme de furtuna, ferestrele si usile caselor sa nu fie lasate deschise ca sa nu se poata strecura vreo spurcaciune de drac inauntru si casa sa fie trasnita. Dracul trage mai mult la carpen, de aceea e bine sa nu ai la casa acest lemn ori sa te adapostesti sub carpen. In vreme de furtuna, este bine sa stai la luminisuri si mai bine sa te ploua, caci la adaposturi toti dracii trag.

Legenda biblica

A trait in secolul al IX-lea Inainte de Hristos. Este considerat profet in toate cele trei religii monoteiste.
Pe vremea aceea, imparatea peste Israel imparatul Ahab, acesta urmand in rautate celorlalti imparati inchinatori la idoli. Vazand Ilie atata ratacire de la dreapta credinta si atata orbire si intunecare, umplandu-se de ravna dumnezeiasca, s-a dus inaintea lui Ahab si dupa ce l-a mustrat pentru nebunia si idolatria lui, l-a amenintat, atat pe el, cat si pe poporul cel orbit si inselat de el, ca vor fi pedepsiti cu mare grozavie de catre Dumnezeu: „In acesti ani nu va fi nici roua, nici ploaie!”. O data cu aceste cuvinte, s-a incuiat cerul si s-a facut seceta mare, incat nici o picatura de ploaie sau roua n-a cazut de sus pe pamant timp de trei ani si jumatate. Apoi, a urmat nerodirea pamantului, lipsa de hrana si foamete in tot poporul, incat sufereau si oamenii, dar si dobitoacele.

Inaltat la cer, intr-un car de foc

Ahab l-a amenintat pe Ilie cu moartea. Din aceasta cauza, prorocul Ilie a fost nevoit sa stea ascuns pana au trecut anii de seceta. Ascunzatoarea sa a fost mai intai aproape de un parau. Acolo a fost hranit de corbii care-i aduceau zilnic paine. A stat si in casa unei vaduve, din Tara Feniciei. Si acolo a fost hranit minunat, caci bruma de faina si ulei ce avea acea vaduva s-a ajuns tot timpul cat a fost gazduit Ilie la ea. Acestei femei, Ilie i-a inviat si copilul care-i murise. Ilie a prezis regelui Ahab si sotiei sale ca vor muri de moarte infricosatoare, ceea ce s-a si intamplat. Sfantul n-a murit, ci s-a inaltat la cer intr-un car de foc, pe 20 iulie, atunci cand e praznuit.

Ocrotitorul recoltelor

In traditia populara, Sfantul Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor si a ramas in istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinta si curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxa ii aduce multa cinstire, pentru ca este pomenit ca mare barbat si erou al credintei. Fiii Bisericii Ortodoxe Romane au o evlavie profunda pentru acest sfant facator de minuni. Exista traditii populare diferite din toate zonele geografice ale Tarii Romanesti, incat unitatea este cinstea deosebita care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred ca atunci cand se intampla fenomene meteorologice mai aparte, Ilie de fapt traverseaza cerul cu caruta lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu si mereu in slujba binelui. Dreptatea si autoritatea precumpanesc in raport cu alte virtuti ale sfintilor Noului Testament. Fiind unul dintre Profetii evrei, Biserica Ortodoxa il cunoaste sub numele de Sfantul Mare Prooroc Ilie Tesvieanul
Busuioc la icoane, merele nu se mananca

De Sfantul Ilie, femeile duc la biserica busuioc si-l pun la iconostas. La sfarsitul slujbei, il iau si ii dau foc, iar cu cenusa lui se freaca in gura copiii, cand au bube. Marul este pomul Sfantului Ilie, de aceea nu se mananca mere noi pana in aceasta zi. Daca va tuna in ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. In ziua Sfantului, jertfelnicul de la biserica este plin cu tot felul de bucate, pentru sufletul mortilor. In unele sate, femeile duc la biserica lapte si vin, iar peste zi fac praznice pentru cei morti. Merele se duc intai la biserica, pentru ca exista credinta ca numai asa ele vor deveni de aur pe lumea cealalta. Daca nu se pastreaza aceasta datina, cel ce mananca mere inainte de Sfantul Ilie va culege vesnic mere pe lumea cealalta, dar cand va incepe sa le manance, ele ii vor pieri de dinainte. Unele femei impart si porumb fiert, dar si farfurii cu mancare, impodobite cu flori de vara. Tot cu flori de vara, legate cu lana rosie, sunt si canile pline cu apa.
Inaintea acestei sarbatori se incheie obiceiurile de invocare a ploilor.

Sursa:monitoruldevalcea.ro

Sarbatoarea sarbatorilor

Pastile sunt in Ortodoxie „sarbatoarea sarbatorilor”. Daca sarbatoarea este o tasnire de viata dumnezeiasca in creatie si ca atare o tasnire de lumina mai presus de fire, Pastile sunt tasnirea deplina a vietii dumnezeiesti in existenta noastra crestina. Natura noastra omeneasca nu mai e straluminata numai trecator de o raza dumnezeiasca, care arata ca ea nu e de la sine si singura existenta, ci aceasta natura e strabatuta deplin si pentru veci de viata dumnezeirii, e transfigurata, pnevmatizata, ridicata din inlantuirea procesului de corupere continua care duce trupul nostru la descompunere, iar sufletul in iadul tenebrelor.

De aceea Pastile sunt o explozie de bucurie, care perpetueaza explozia de bucurie a ucenicilor care au vazut pe Domnul inviat. De aceea credinciosii se saluta cu vestea unei bucurii de necomparat cu nici o alta bucurie: „Hristos a inviat!” „Adevarat a inviat!”, pana la Inaltarea Domnului, de cand se saluta cu alta veste tot asa de mare, legata interior de prima: „Hristos s-a inaltat!”, pana la Cincizecime, care anticipeaza Cincizecimea deplina sau umplerea desavarsita a vietii noastre de Duhul Sfant.

Bucuria aceasta are atata entuziasm in ea, incat ea e ca o „sfanta betie”, ca o „betie treaza” de care vorbeste Sfantul Grigorie de Nyssa. E ca o „betie treaza”, pentru ca e produsa de cea mai autentica dar si cea mai minunata realitate, realitatea neasemanat de frumoasa a vietii vesnice si plenare, mai frumoasa si mai minunata decat si-o poate inchipui orice imaginatie, motiv pentru care Sfantul Grigorie de Nyssa spune ca ingerii nu pun in functie nici o imaginatie, pentru continuare.

Sarbatori Pascale cu sanatate tuturor!

Sursa:crestinortodox

Obiceiuri de florii

De Florii, una dintre marile sarbatori ortodoxe, elementele crestine si precrestine se imbina in mod fericit, rezultind traditii si obiceiuri extrem de pitoresti.

– Cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune cind se apropie de preot.

– Cu ocazia Mosilor de Florii, femeiele coc placintele pe care le dau de pomana saracilor ca sa nu moara de dorul lor, asa cum a patit mama lui Lazar. Legendele spun ca oamenii care nu serbeaza ziua lui Lazar se vor umple de pistrui ca jidanii.

– Acum se aerisesc hainele si zestrea.

– Inaintea marii sarbatori, fetele mari din Banat si Transilvania obisnuiesc sa puna o oglinda si o camasa curata sub un par altoit. Dupa rasaritul soarelui sunt luate si le folosesc in farmecele de dragoste si sanatate.

– La miezul noptii se fierbe busuioc in apa. Se pune canafi de la prapurile folosite la inmormintarea unei fete mari iar dimineata fetele se spala pe cap cu aceasta fierutra, ca sa le creasca parul frumos si stralucitor ca fierle de la prapuri. Ce ramane se toarna la radacina unui par in speranta ca baietii se vor uita dupa ele, ca dupa un copac inflorit.

– In acelasi timp, daca cineva indrazneste sa se spele pe cap chiar in ziua de Florii, fara apa descantata si sfiintita, risca sa albeasca.

– Se dau citeva ramuri de salcie la vite ca sa manince, iar livezile si viile sunt impodobite ca sa dea roade bogate.

– Traditia mai spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si in prima zi de Pasti. Si de cele mai multe ori, asa a fost, cel putin in ultimii ani…

Tuturor sarbatoritilor de astazi LA MULTI ANI!

Sursa stire:crestin ortodox</a>

Sursa video:youtube- user joannagimmy’s

Ce aduce Mos Nicolae?

Ce aduce Mos Nicolae

La noi,de Mos Nicolae,copiii cuminti primesc,pe langa jucarii si dulciuri,o legatura de nuieluse frumos colorate,iar cei mai putin cuminti primesc o nuielusa adevarata care sa le aminteasca de o eventuala pedeapsa.Sfantul Nicolae si aghiontantul sau ideea de mos care aduce daruri copiiilor a aparut in Scandinavia,cu multi mii de ani inainte de Hristos.Vikingii aveau un zeu,Odin,care calatorea prin toata lumea,in timpul iernii,calare pe un cal cu opt picioare,oferind daruri celor buni si pedepsindu-i pe cei rai.Desi in crestinism s-au pierdut aceste povesti,in constiinta oamenilor ele au ramas prin existenta unor personaje cum ar fi Sfantul Nicolae si Mos Craciun.
La crestinii din Republica Ghana,mosul care aduce daruri vine din jungla,in timp ce in Hawaii el coboara din barca.In districtul german Berchtesgaden,12 tineri imbracati in paie si avand masti care reprezinta animale danseaza in urma Sfantului Nicolae,sunand din talangi.Dupa ce ofera daruri fiecarei case in parte,tinerii dau gazdele afara facandu-se ca le bat,un fel de pedeapsa simbolica pentru eventualele rele savarsite.Si in Germania,Sfantul Nicolae vine cu un agiotant care poarta nume diferite.Sfantul Nicolae are aici un sac in spate si un bat in mana,in timp ce aghitantul este o fiinta inspaimantatoare.
In Danemarca,cel care aduce daruri are un sac in spinare si este purtat de reni.Copiii pregatesc o farfurie cu lapte sau o budinca de orez,in speranta ca aceasta va fi mancata de elfi,personaje despre care se crede ca il ajuta pe aducatorul de daruri.
Polonezii cred ca darurile vin de la stele,in timp ce ungurii spun ca ele sant aduse de ingeri.In Siria,cadourile vin cu o camila tanara in data de 6 ianuarie.Copiiilor italieni le aduce daruri personajul La Befana,despre care se crede ca a refuzat sa-i conduca pe intelepti la Betheleem cand acestia i-au trecut pragul,motiv pentru care La Befana isi petrece timpul mergand in casa in casa pentru a-l gasi pe Copilul Hristos.

Sursa video melodie:Youtube(clauditza1978)

Clubul Bambini

In perioada 30 noiembrie-10 decembrie 2009, Clubul pentru Copii Bambini organizeaza:ATELIERUL DECORATIUNILOR DE CRACIUN Editia a-4-a!

Orarul atelierului este:luni, 30 noiembrie 2009: 17.30 – 19.00
-miercuri, 2 decembrie 2009: 18.00 – 20.30
-joi, 3 decembrie 2009: 16.00 – 17.30
-luni, 7 decembrie 2009: 18.00 – 20.30
-marti, 8 decembrie 2009: 18.00 – 20.30
-miercuri, 9 decembrie 2009: 18.00 – 20.30
-joi, 10 decembrie 2009: 18.00 – 20.30

Materialele necesare desfasurarii atelierului vor fi puse la dispozitie de Bambini.

Pe parcursul atelierului toti copiii vor avea la dispozitie bauturi racoritoare, laptic dulce si cald si biscuiti deliciosi cu ghimbir.

Inscrierile se fac pana pe 29 noiembrie 2009.

Pe 7 decembrie vine Mos Nicolae la Bambini!

Tariful de inscriere la:este 250 de lei si include, pe langa activitatile si materialele pe care le presupune atelierul in sine, urmatoarele:

-intrarea gratuita la petrecerea prilejuita de acest eveniment
-meniul celor mici de la petrecerea de Craciun
-bauturi racoritoare, lapte si biscuiti cu ghimbir pe toata durata atelierului
-CD personalizat cu fotografiile realizate in perioada atelierului si a petrecerii, diponibil la 10 zile dupa eveniment
-cadouri si premii pentru toti participantii
-nuci, covrigei si mere pentru colindatori

Informatii puteti obtine la: 021.326.11.10, 0728.020.210 sau la sediul Clubului Bambini din strada Branduselor nr. 60.
Vezi mai mult aici.

In Postul Craciunului

Postul Nasterii Domnului , sau al Crăciunului, iarăsi ne dă putinta curătirii trupesti si sufletesti. El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugăciune, asa se cuvine să astepte crestinii si să întâmpine prin ajunare pe ”Cuvântul lui Dumnezeu” născut din Fecioara Maria.

Acest post tine 40 de zile : de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie , lăsăm sec în seara sfântului Filip , la 14 Noiembrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 14 Noiembrie. Daca această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 13 Noiembrie.

Postim de carne , ouă si brânză . Lunea , Miercurea si Vinerea mâncăm bucate fără unsoare (ulei) si fără vin. Martea si Joia se dezleagă la untdelemn si vin. Sâmbetele si duminicile ,până la 20 decembrie exclusiv , se dezleagă la untdelemn , vin si peste.

Dacă în zilele de Luni , Miercuri si Vineri prăznuim vre-un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+) , mâncăm untdelemn si bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce rosie (+) , atunci dezlegăm si la peste. Martea si joia mâncăm peste , untdelemn si bem vin , când cade în aceste zile : vreun sfânt mare, hramul sau sărbători cu rosu.

În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara si anume : grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină, căci cu seminte a ajunat Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Nasterea lui Hristos. La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.

MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN la 16 , 22 , 23 , 24 , 25 si 30 Noiembrie, la 4 , 5 , 6 , 7, 9 , 12 , 13 , 17 si 20 Decembrie, dacă aceste zile cad Lunea, Miercurea sau Vinerea – căci în aceste zile se prăznuiesc sfinti mai însemnati .

MÂNCĂM PESTE : Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – 24 noiembrie chiar dacă această sărbătoare ar cădea Miercurea sau Vinerea.
De asemenea mâncăm peste în Lunile , Miercurile si Vinerile acestui post , dacă în aceste zile cade hramul bisericii din enoria noastră.
În sfârsit dezlegăm la peste în zilele cu sfinti însemnati, precum 16 , 22 , 23 , 24 , 25 si 30 Noiembrie, 4,5,6,7,9,12,13,17 Decembrie , dacă aceste zile cad Martea sau Joia. Cu atât mai mult, când Martea sau joia se întâmplă hramul bisericii.

ZILELE POSTURILOR ÎN CARE MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN

În Postul Crăciunului : la 23 si 30 Noiembrie, la 4 , 5 , 6 , 9 , 16 si 20 Decembrie, dacă aceste zile cad Lunea, Miercurea sau Vinerea + căci în aceste zile se prăznuiesc sfinti mai însemnati .

ZILELE POSTURILOR ÎN CARE MÂNCĂM PESTE

În Postul Crăciunului : Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – 24 noiembrie chiar dacă această sărbătoare ar cădea Miercurea sau Vinerea.
De asemenea mâncăm peste în Lunile , Miercurile si Vinerile acestui post , dacă în aceste zile cade hramul bisericii din enoria noastră.
În sfârsit dezlegăm la peste în zilele cu sfinti însemnati, precum 23 si 30 Noiembrie, 4,5,6,9,16 si 20 Decembrie , dacă aceste zile cad Martea sau Joia. Cu atât mai mult, când Martea sau joia se întâmplă hramul bisericii.

Sursa:sfaturiortodoxe

Aducatorii de vesti bune

O importanta sarbatoare a ortodocsilor romani: Arh. Gavriil ii ajuta pe cei care vor copii, iar Arh. Mihail consolideaza unitatea familiei crestine!
In fiecare an, la 8 noiembrie, Biserica ortodoxa ii praznuieste pe sfintii Arhangheli Mihail si Gravriil, impreuna cu „soborul” de ingeri (cuvantul „arhanghel” inseamna „mai mare peste ingeri”). Sf. Dionisie, care a fost ucenicul A postolului Pavel, spune ca ingerii, care au drept menire slujirea si slavirea lui Dumnezeu, se impart in 3 grupe. Ierarhia cea mai inalta, cea mai apropiata de Dumnezeu, este formata din Serafimi, Heruvimi si Tronuri, urmata de cea de a doua grupa, formata din Domnii, Puteri si Stapanii. Cea de a treia ierarhie este formata din Incepatorii, Ingeri si capeteniile lor, Arhanghelii.
In traditia romaneasca, Arhanghelii sunt protectorii sufletului omenesc, din clipa zamislirii pruncului si pana in Ziua Judecatii.
In unele sate se spune ca Arh. Mihail tine cheile Raiului si stapaneste Soarele si Luna, hotarand „trecerea” anotimpurilor. De ziua lui, Sf. Mihail „slobozeste iarna”, care se poate asterne oricand peste Pamant. Tocmai pentru a-l indupleca pe Sf. Arhanghel sa mai amane venirea gerului, taranii dau de pomana, in ajunul sarbatorii miere, vin si paine. Atat in traditia orientala, cat si in cea occidentala (catolicii il sarbatoresc pe Sf. Mihail pe 29 septembrie), Arh. Mihail este considerat protectorul copiilor si al celor care isi cauta adevarata menire in viata.
In plus, in cartea sa „Copiii Indigo. Cum sa-i hranim si sa-i ingrijim”, Doreen Virtue spune ca Arh. Mihail „este cel care inlatura efectele fricii din trupurile si casele noastre” si ne intareste credinta. Arh. Mihail ii protejeaza de accidente pe cei care calatoresc si ii ajuta sa mearga pe drumul bun. De asemenea, ii ajuta pe cei invinovatiti pe nedrept pentru ca, asa cum este reprezentat in iconografie, detine „sabia de foc a dreptatii”. Pentru ca elimina energiile negative, Arh. Mihail consolideaza relatia dintre parinti si copii, aducand unitate si armonie in familie.

Arh. Gavriil

Ii ajuta pe cei care vor sa aiba copii. Arh. Gavriil este „aducatorul de vesti bune”. El este cel care a anuntat-o pe Fecioara Maria ca il va naste pe Iisus si este considerat protectorul celor care doresc sa aiba copii. De asemenea, Arh. Gavriil incurajeaza comunicarea, atenueaza conflictele si ii ajuta pe oameni sa uite si sa ierte. Este considerat patronul artistilor si al celor care lucreaza in domeniul Relatiilor Publice. Ziua Sf. Mihail si Gravriil e urmata, dupa exact o saptamana, de inceputul Postului Craciunului.

Sursa:revistaioana.ro

LA MULTI ANI TUTUROR PURTATORILOR ACESTOR NUME!